Pages

Ploi predestinate

fragment

Din volumul - Să ne iubim într-o mănuşă ca nebunii

2 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

Ploaie în luna lui Marte

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odăii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai ştiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă, răspunde-mi, răspunde-mi
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.

Nichita Stănescu

Pentru tine, iubire...

Geanina Lisandru spunea...

Îţi mulţumesc, dragoste.

Poate vine ploaia...

Un poem drag sufletului meu, un POET de excepţie...

Geanina Lisandru. Un produs Blogger.
© SA NE IUBIM INTR-O MANUSA CA NEBUNII - Template by Blogger Sablonlari